După pierderea unei sarcini

Pierderea unei sarcini este adesea o durere fără rit public. Nu toată lumea știa. Nu există, uneori, un ritual. Rămâi cu un corp care încă știe și cu fraze care dor: „măcar a fost devreme”, „mai puteți încerca”, „fii tare”. Aceste fraze cer să sari peste doliu. Doliul nu sare.

Durerea nu se măsoară în săptămâni

Cineva din afară poate crede că o sarcină scurtă doare puțin. Înăuntru, poate fi o viață imaginată, un nume, o cameră, o versiune a ta care deja era părinte. Comparația cu alte pierderi nu îți măsoară dreptul de a plânge. Medicina urmărește corpul. Eu nu dau explicații medicale și nu înlocuiesc medicul. Stau cu ce rămâne emoțional.

Cuplul poate doli diferit

Unul vrea să vorbească. Celălalt tace sau se apucă de treabă. Diferența poate fi citită greșit ca indiferență. Adesea este un alt ritm al aceleiași dureri. Dacă tăcerea se transformă în distanță, merită spus, nu ghicit.

Un loc pentru nume

Am scris despre psihologia pierderii. În ședință, sau în terapie de cuplu dacă vreți împreună, nu grăbesc închiderea. Scrie-mi când vrei să fie spus undeva fără fraza „măcar”.