Gelozia care verifică telefonul

Începe cu o întrebare. Apoi cu o parolă. Apoi cu ora la care a fost văzut ultima dată. Liniștea durează puțin, pentru că nu informația lipsea. Lipsea sentimentul că poți rămâne chiar dacă nu controlezi tot. Gelozia spune „vreau să nu te pierd”. Controlul spune „nu suport incertitudinea”.

De ce dovezile nu satură frica

Fiecare verificare rezolvă un moment și antrenează următorul. Partenerul se simte suspect, se închide sau se apără, iar închiderea lui confirmă teama ta. Cercul este dureros pentru amândoi. Nu pentru că unul este „nebun” și celălalt „inocent”, ci pentru că siguranța a fost înlocuită cu supravegherea. O relație nu poate respira așa la nesfârșit.

Ce merită întrebat, în loc de parolă

Când a început nevoia de control? Ce s-a întâmplat înainte: o minciună, o pierdere, o relație în care ai fost lăsat fără explicație? Gelozia de acum poartă adesea o memorie mai veche. Dacă o tratăm doar ca pe un defect al prezentului, o punem toată în cârca celuilalt și nu schimbăm nimic în tine, acolo unde alarma locuiește.

Cuplul are nevoie de un al treilea loc

În psihoterapia de cuplu nu căutăm vinovatul. Căutăm cum ați ajuns să vă păziți în loc să vă vorbiți. Am descris cadrul și în articolul despre psihoterapia de cuplu. Dacă vreți să veniți, scrieți-mi și alegem o oră.